Visa: Românii care confundă conţinutul fals creat cu ajutorul AI cu cel real, de cinci ori mai expuşi fraudei online

Românii care nu disting conţinutul online fals, generat cu inteligenţă artificială (AI), de cel real sunt de peste cinci ori mai expuşi fraudei digitale (71%) decât cei care îl recunosc (13%), arată cel mai recent studiu Visa. În România, escrocheriile online aduc pierderi economice de peste 800 milioane de lei (160 de milioane de euro) pe an. Aceste date confirmă că dezinformarea şi conţinutul fals din mediul digital sporesc vulnerabilitatea utilizatorilor. Totodată, arată importanţa colaborării între toţi cei implicaţi pentru a proteja consumatorii şi a restabili încrederea în platformele comerciale.

Utilizatorii din România care devin victime ale înşelătoriilor din mediul digital pierd, în medie, 731 de lei cu fiecare astfel de incident; un sfert (25%) dintre ei petrec peste 24 de ore încercând să îl rezolve. Impactul depăşeşte pierderile financiare, atât prin stresul emoţional şi anxietatea pe care le aduce, cât şi prin scăderea productivităţii. Astfel că peste o treime (37%) dintre românii care au fost vizaţi de o înşelătorie în mediul digital ezită să mai facă achiziţii online, mai arată studiul Visa.

„Inteligența artificială are un rol major în îmbunătățirea modului în care trăim și muncim - de la experiențe personalizate la eficiență operațională - dar aduce și noi riscuri. Infractoriii folosesc tot mai mult acest instrument pentru a înșela și a exploata, erodând încrederea în canalele online. A devenit din ce în ce mai ușor să confundăm falsul cu realitatea, consecințele în viața reală fiind pierderea de bani, timp și încredere. Acestea sunt motivele pentru care Visa investește în inovație bazată pe AI în colaborare cu parteneri din întreaga industrie. Doar prin acţiune comună putem oferi consumatorilor instrumentele și cunoștințele de care au nevoie pentru a rămâne în siguranță’’, arată Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

Modul în care utilizatorii interacţionează cu mediul online are un rol cheie. Astfel, românii care distribuie sau postează conţinut digital înainte să-i verifice acurateţea sunt mai predispuşi înşelătoriilor (37%) faţă de cei care mai întâi verifică şi abia apoi distribuie (30%). Rutina zilnică din mediul online – cum ar fi parcurgerea rapidă a titlurilor, redistribuirea fără verificare și consumul impulsiv de conținut generat cu inteligență artificială – creează noi vulnerabilități, pe care infractorii le exploatează rapid. Aproape o treime dintre utilizatorii din România (29%) au redistribuit cel puţin de câteva ori o postare fără să-i verifice autenticitatea.

Potrivit Visa, în peisajul digital extrem de dinamic din prezent, românii vor soluții de plată care să îmbine securitatea cu eficienţa şi confortul[1]. Pentru aproape 80% din consumatorii din România, securitatea este aspectul cel mai important în ceea ce priveşte plățile online; dintre aceştia, 90% ar alege metodă de plată care să le ofere mai multă siguranţă.

Inteligența artificială are un rol cheie în strategia Visa privind prevenirea fraudelor încă de la începutul anilor '90. De peste trei decenii, compania foloseşte instrumente bazate pe AI pentru a menține plățile în siguranță și pentru a fi cu un pas înaintea amenințărilor tot mai mari. Doar în ultimii cinci ani, Visa a investit 13 miliarde de dolari în tehnologie și infrastructură. Astfel, integritatea ecosistemului de plăți este protejată, Visa prevenind pierderi de peste 40 miliarde de dolari anual, cu impact direct in scăderea ratelor de fraudă[2].

Conștientizarea este la fel de importantă ca tehnologia: aproape trei din zece (29%) români consideră că inteligența artificială va face escrocheriile mai greu de detectat pe rețelele de socializare. Visa colaborează toate părțile interesate – platforme, bănci, comercianți cu amănuntul și autorităţi –pentru a creşte încrederea în mediul digital și a proteja consumatorii.

Despre studiul Visa privind fraudele online

Cercetarea a fost realizată de Opinium la comanda Visa în perioada august–septembrie 2025, pe un eșantion total de 9.500 de adulți (18+), reprezentativ la nivel național pentru fiecare dintre cele 11 piețe europene analizate: România, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania, Slovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cehia. În România, studiul s-a bazat pe un eșantion de 1.000 de adulți (18+), reprezentativ la nivel național.